The perfect selfishness

Sper că nu vă e străină ideea, dar în orice caz... here it goes!

În lumea de azi, un altruist inteligent s-ar confunda cu un egoist inteligent.
De ce-s eu aşa de sigur pe asta?

Prima dată, egoismul interpretat "in the old ways" zice că un om e egoist dacă se gândeşte doar la sine şi nesocoteşte interesele altora. Păi dacă trăieşti într-o viloacă enormă şi toţi din jurul tău sufera, mai degrabă sau mai târziu, tot o să ţi-o iei pe coajă de la ăştia, fiind mai mulţi. This is the stupid selfishness.

Pe de altă, dacă dai tot ce ai la săraci, pe lângă faptul că nu produci nimic, o să ajungi sărac la rândul tău, şi respect prea mult pentru faptele tale n-o să capeţi. În principiu asta ar fi idealul unui altruist.

The smart way: Dacă tot trăim într-o societate, din motive economice e evident faptul că dacă le e bine la cât mai mulţi, câştigă toată lumea. Aşadar, normal că îmi pasă doar de mine, dar te ajut si pe tine, pentru că pe termen lung, o să ne fie mai bine la amândoi.

N-am nevoie de nicio morală kantistică şi nicio religie să îmi spună chestia asta evidentă.

Aşa că faceţi bine şi găndiţi-vă doar la voi înşivă, dar într-un mod inteligent, care să nu vi se întoarcă în cap vouă, sau generaţiilor care vin.